Marijn cunoaște sectorul laptelui din interior. A crescut în Zeeland, într-o familie de crescători de vaci de lapte. „Asta rămâne cu tine toată viața”, povestește el. „Frumusețea acestui sector este că se bazează pe afaceri de familie. Este vorba despre producția de alimente, despre viziune pe termen lung și continuitate. Asta mă atrage enorm.”

După studii, a lucrat câțiva ani acasă, în cadrul fermei de familie, pe lângă activitatea de la bancă, apoi a trecut complet la bancă. De mulți ani lucrează la Rabobank, iar în ultimii 13 ani ca manager de sector pentru creșterea vacilor de lapte. „În acest rol, sprijin echipele noastre Food și Agri din toată Olanda. Mă ocup de prezentări, traininguri, politici, viziune și, bineînțeles, am mult contact cu antreprenorii. Astfel rămân aproape de practică.”

Profitul și pierderea merg mână în mână

Că sectorul este provocator nu încape îndoială. „Într-un an, prețul laptelui poate fi cu zece cenți mai mare sau mai mic”, explică Marijn. „Iar această diferență este uriașă pentru venituri. Între timp, costurile cresc, de exemplu pentru gestionarea gunoiului de grajd, energie, teren, dar fermierul nu poate crește singur prețul laptelui. Trebuie să fii creativ ca să faci față acestor costuri în creștere.”

De aceea, tot mai mulți fermieri își diversifică sau extind modelul de afaceri. „Pe lângă creșterea fermelor, vedem și activități precum procesarea proprie a laptelui, producerea de energie sau deschiderea de restaurante, iar alții se alătură programelor de sustenabilitate pentru a obține un preț mai bun pentru lapte. Se vede clar că antreprenorii caută modalități de a adăuga valoare.”

Problema azotului și autorizațiile apasă greu

Din 2019, problema azotului este o preocupare zilnică. Obținerea de noi autorizații s-a dovedit dificilă, ceea ce împiedică extinderea. Și eliminarea derogării, dreptul de a împrăștia mai mult gunoi de grajd pe pășuni, are consecințe majore. „Acum fermele trebuie să transporte mai mult gunoi de grajd, iar aceste costuri s-au dublat în ultimii ani. Este o povară serioasă.”

În plus, discuția despre legarea producției de teren planează asupra pieței. „Dacă va apărea o normă clară: un număr maxim de vaci pe hectar, e bine să te gândești deja la asta. Cum aș putea să adaug mai mult teren fermei mele? Îți aduce liniște dacă îți faci scenariile din timp.”

Un optimism prudent

Totuși, Marijn nu este pesimist. Dimpotrivă. „Baza este solidă. Olanda este cu adevărat o țară a laptelui: avem climatul potrivit, cunoștințele, antreprenorii și o industrie de procesare puternică, cu lanțuri scurte. Cererea de lapte rămâne ridicată la nivel mondial și vedem că oferta are dificultăți să țină pasul. Asta înseamnă că cei care rămân au perspective.”

El vede și dorință de investiții la antreprenori. „În ciuda incertitudinii, fermierii vor să meargă mai departe. Nu poți să stai pe loc zece ani, asta nu se potrivește cu spiritul antreprenorial.”

„Fermierii nu vor să stea pe loc zece ani, vor să evolueze.”

Uneori asta înseamnă extindere, alteori lucrul mai extensiv. Dar întotdeauna cu gândul la viitor.

Tehnologia ca motor tăcut

Un factor important pentru viitor este tehnologia. Roboții de muls sunt deja răspândiți, dar, potrivit lui Marijn, mai sunt multe de câștigat în domeniul datelor. „Avem o cantitate uriașă de informații, dar nu le folosim încă la potențial maxim. Aici sunt cu adevărat oportunități. Datele te pot ajuta să hrănești mai eficient, să urmărești mai bine sănătatea vacilor sau să atingi obiectivele de sustenabilitate.”

Valorificarea sustenabilității

Sustenabilitatea este un cuvânt-cheie în Olanda. Programe ale cooperativelor precum FrieslandCampina, Arla și Eko Holland plătesc un bonus pentru laptele produs sustenabil. „Aici fermierii pot beneficia cu adevărat”, subliniază Marijn. Sunt și antreprenori care procesează singuri laptele sau vând direct, transformând astfel sustenabilitatea în profit concret.

Dar la nivel internațional este mai dificil. „Consumatorul olandez este dispus să plătească pentru sustenabilitate. Însă în Germania sau Asia contează mai mult prețul. Acolo concurăm cu țări precum Noua Zeelandă sau SUA, unde costurile sunt mai mici. De aceea este dificil să valorifici complet sustenabilitatea în afara Olandei.”

„Sustenabilitatea poate fi valorificată în Olanda, la nivel internațional este mai greu.”

Fluxuri internaționale: un puzzle logic

Sectorul este strâns legat de comerțul internațional. În ultimii ani, de exemplu, au venit vaci de abator din Croația și lapte din Germania pentru a menține capacitatea de procesare olandeză. „Acestea sunt adesea soluții temporare”, explică Marijn. „Pe termen scurt sunt logice, dar pe termen lung mai puțin sustenabile. Totuși, va exista mereu un dezechilibru. Și aici intervine o firmă precum VAEX: prin rețeaua lor pot răspunde nevoilor, atât în țară, cât și în străinătate.”

Tinerii antreprenori inspiră încredere

În ciuda tuturor obstacolelor, Marijn vede multă energie la noua generație. „Tinerii fermieri privesc dincolo de propria fermă. Colaborează, investesc în date și tehnologie și sunt obișnuiți cu incertitudinea. Asta inspiră încredere.”

Sfatul lui pentru crescătorii de vaci de lapte: „Cunoaște-ți cifrele și rămâi orientat spre viitor. Nu te lăsa condus doar de bancă sau consultant, ci fii tu însuți stăpân pe planurile tale. Astfel poți lua decizii conștiente, fie că e vorba de teren, scară sau sustenabilitate.”

Există cu adevărat perspectivă

Sectorul se confruntă cu provocări serioase, dar viitorul aduce și oportunități. Marijn încheie: „Există cu adevărat perspectivă. Cererea de lapte rămâne, tehnologia ne ajută să evoluăm, iar sustenabilitatea poate fi un model de afaceri. Pentru antreprenorii care rămân, viitorul arată bine.”